Studenta. Ca multe altele: chirie pe data de intai, apartament cu doua camere impartit cu alti 3 oameni, departe de catunul pe care mama insista sa-l numim casa, in cautarea marelui rost al vietii, cu cativa fosti iubiti si o iubita la activ, ciorba de peste pe aragaz si un ardei in frigider. Insist sa cred in continuare ca voi ajunge intr-o zi sa traiesc din publicitate, motiv pentru care ii explic de fiecare data mamei si vecinilor ce ne invata pe noi "facultatea aia". Daca stau bine sa ma gandesc, niciunul din fostii mei iubiti nu m-au iubit, iar ardeiul ala e de ceva vreme acolo. Organizatii nonguvernamentale care platesc voluntariatul in africa nu aveti? Parca as pleca putin pe acolo sa am grija de niste copii bolnavi, sa fie prea cald sa pot indura si prea putina apa. Sa fie negrii din belsug si nisip. Si sa mii se faca dor de zapada si de romani. Sa vad eu cu ochii mei ca se poate si mai rau si mai prost.

Nu am vanzatoare de alimentara favorite, ci prieteni care lucreaza la Mac, nu agat soferi de taxi,  am facut o data laba unuia dintre ei, nu negociez cu controlorii de bilete, ci platesc amenzi. Sunt o tipa onesta, iar blogul asta va fii terenul meu.